Fragment dintr-o convorbire a Părintelui Justin Pârvu cu un grup de mireni din care făceau parte şi Aspazia Oţel Petrescu, Camelia Corban, Crina şi Florin Palas.

“Zice că încurajez la scindare. Dacă şi eu, care mi-am costat viaţa pentru unitatea şi existenţa ortodoxiei… spun (unii) acuma că sunt pentru scindarea ortodoxiei. (Cel ce mă acuză) este un cetăţean de pe la Iaşi, de la Golia, fost yoghin.

Ei nu înţeleg ce am vrut să spun eu. Harul lucrează în raport de virtute. Cu cât, în sfârşit, omul este mai virtuos, cu atât vine harul peste har. Dar omul când este sub nivelul acestui har, când este în păcătoşenie, nu este în virtute, atunci harul se retrage.

Măsura aceasta, omul se duce şi nu mai are nicio legătură cu sfinţenia şi cu harul.

Dar el, ca preot, poate oficia?

El, ca preot, poate oficia, sigur că da. Are lucrarea lui. Dar vrednicia lui unde e?

Iată, la noi, în viaţa noastră ortodoxă, este şi lucrul acesta, că păcatul nu se amestecă cu omul. Haru-i har şi păcatul e păcat.

Păcatele nu-i ating harul. Părinte, dar el poate sfinţi în condiţiile în care este căzut ca om?

El poate orice. Ca om e căzut, dar el poate sfinţi. Să vă dau un exemplu, de pildă, e chemat episcopul să vadă un preot beat în marginea unui şanţ. Episcopul vine şi îl vede. Ăsta este fiul vostru. Voi l-aţi crescut, voi l-aţi educat, voi l-aţi deformat. I-aţi dat (să bea) şi la botez, şi la cununie, şi la parastas.

Preoţii sunt cum i-a făcut poporul.

Da. Şi atunci, îl scoli de-aici mâine dimineaţă, iţi face aghiazmă şi ai să bei aghiazmă făcută de el. Acum îl vezi beat aici, dar mâine îl pui la treabă şi lucrează harul.

Aşa spunea şi Părintele Cleopa.

Da! Dar asta nu merge aşa. Înseamnă că poate să-şi facă de cap oricând şi el tot preot e. E preot, dar noi trebuie să conlucrăm, să avem nişte preoţi model ca să aibă credincioşii după ce să se orienteze. După ce să se orienteze? După cel aflat într-o cădere prăpăstioasă?

Eu am făcut afirmaţia asta şi m-au scos că fac erezie şi că am anulat dreptul la pocăinţă. Nu m-am gândit la asta, să nu dau dreptul la pocăinţă, dar (trebuie) să văd că ai o încercare de vindecare.”

AUDIO:  Pr Justin – despre unitatea ortodoxiei si harul preotilor

sursa:  vlad-mihai.blogspot.com

9 răspunsuri la „Părintele Justin Pârvu – fragment dintr-o convorbire recentă”

  1. Bietul parinte, crede ca poti face o armata de soldati exemplari, un parlament de politicieni morali, si o biserica de popi integrii. Iluzie…

    Tot ce poti sa speri e sa mentii uni nivel moral acceptabil intr-o grupare de oameni, dar sa ai numai virtuosi, asta e imposibil; si oamenii stiu asta, si inteleg. Nu judeci biserica dupa un preot (sau 10, sau 100).

    Stilul asta taliban si simplist de a vrea perfectiunea de la om, cand asta nu e facuta pentru el, nu e decat tare nociv, in opinia mea.

    Apreciază

    1. @ moreoc
      Cum poate fi simplist sa vrei perfectiunea?

      Apreciază

      1. Doar Dumnezeu este perfect! Noi suntem vai de noi…

        Apreciază

  2. Suntem vai de noi , dar avem porunca „Fiti desavarsiti, precum Tatal …”

    Apreciază

  3. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii! Alegem sa fim vai de noi…EL, BUNUL DUMNEZEU, ne indeamna sa fim sfinti, fiindca se poate.Avem atatea de exemple de sfinti, la ei sa

    Apreciază

  4. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii! Alegem sa fim „vai de noi”…EL, BUNUL DUMNEZEU, ne indeamna sa fim sfinti, fiindca se poate. Avem atatea de exemple de sfinti, la ei sa privim si sa IL rugam pe Mantuitorul nostru sa ne umple inimile de smerenie, de iubire…SA INVATAM SA FIM CEEA CE TREBUIE SA FIM!

    Apreciază

  5. acum depinde ce este pacatosenia?
    pai pacat este numai acela pe care eu il consider pacat, nu pot considera pacat acel ceva care este scris de 5000 de ani in afara ucedrii si minciunii, cu care sunt de acord ca sunt pacate .
    pacate pacate pacate , pruncii nu se mai nasc , de ce ? e pacat sa ai activitate sexuala , ooooooo cum asa?

    Apreciază

  6. a fi desavarsit in secolul acesta ? doar la manastire si nici acolo.

    Apreciază

  7. @dumitru
    Pacat este orice gand ce ma desparte de Dumnezeu.
    Pacat este orice deturnare de la scopul ultim pentru care Dumnezeu l-a creat pe om, acela de a-l iubi pe Dumnezeu din toata fiinta si pe omul de langa el ca pe sine.
    Pacat nu este numai ce catalogheza fiecare, in mod subiectiv, ca e pacat, pentru ca omul este foarte iubitor de sine si indulgent si din exceptie in exceptie se coboara sub nivelul uman.
    Pacatele au nevoie, si de aceea, de un evaluator extern care poate fi obiectiv privind din exterior problema, si mai au nevoie de cineva investit cu putere de la Dumnezeu de a ierta pacatele. Acel cineva este duhovnicul in Taina Spovedaniei, fara de care nu ne putem face iluzii ca putem scapa de iadul din noi si de cel vesnic de dupa moarte.
    „Activitatea sexuala” nu este pacat, dar fiind o functie ce a starnit din totdeauna mari pasiuni patimase, in crestinism din purtarea de grija a lui Dumnezeu, i s-au stabilit niste prescriptii, niste recomandari pentru a nu-l acapara pe om, pentru a nu-l confisca din drumul sau spre Dumnezeu. Astfel s-au randuit rosturile, limitele si soroacele in cadrul carora sa se desfasoare aceasta: in casatorie pentru nasterea de copii, in afara posturilor pentru infranare, in afara bolilor pentru insanatosire etc.

    Iar despre desavarsire e bine sa vorbim doar ca scop final al treptelor inferioare pe care ne situam noi: lupta cu patimile mici si mari, despatimirea, lepadarea de toate viciile trupesti dar mai ales sufletesti: egoismul, mandria, indiferenta, ignoranta, amanarea, rautatea, lipsa rugaciunii, clevetirile, judecata celorlalti, deznadejdea, lipsa curajului, pierderea timpului si a tuturor energiilor umane in nimicuri, uitarea lui Dumnezeu, dispretuirea celorlalti, lipsa rabdarii, lipsa milei si multe altele pe care le stim amandoi din experienta proprie.

    Cele bune si multa mila de la Dumnezeu tie si la toti ai tai !

    Apreciază

Răspunde-i lui dumitru Anulează răspunsul

Tendințe