Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR), a început „vînătoarea de fascişti”, pe baza Legii 217/2015, abia publicată în Monitorul Oficial.

Legea cu pricina, vă reamintesc, interzice organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Iată ce a declarat Florian într-o conferinţă presă şi consemnat de AGERPRES: „Nu este o lege a cenzurii, nu împiedică discuția despre anumite creații ale unor autori care în perioada interbelică au fost simpatizanți sau chiar membri ai Mișcării Legionare, ci este una sincronizată cu celelalte legi care s-au dat în alte țări membre ale UE, unde s-a considerat că pericolul fascist reprezintă un risc astăzi. Avem o datorie etică de a promova memoria victimelor Holocaustului. (…) Nu poți să promovezi în spațiul public o simbolistică legată de fascism și în același timp să promovezi memoria victimelor. Sînt două lucruri în contradicție. Această lege interzice cultul unor persoane care s-au făcut vinovate de apartenență la Mișcarea Legionară și au fost condamnate” [sublinierea mea, C.T.].

De ce a fost nevoie de această lege, cînd fostul şef al SRI, George Maior, şi liderul Comunităţii Evreieşti din România, Aurel Vainer, au afirmat public că nivelul antisemitismului la noi este foarte redus, de neluat în seamă?

Florian a spus că există în spațiul public românesc simboluri care fac referire la persoane care au fost condamnate pentru crime de război și cărora li se promovează o imagine pozitivă. Şi a numit primii „criminali de război” care trebuie raşi din memoria publică.

„Nichifor Crainic are placă pusă de Academia Română cu aprobarea Primăriei pe strada Vasile Conta, Nichifor Crainic care a făcut parte din guvernarea Antonescu; mai este un bust al lui Mircea Vulcănescu în sectorul 2, fost subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe și condamnat pentru crime de război în baza Legii 312/1945 cu modificările ulterioare. Menționez că legile în baza cărora au fost condamnați în procesele după Al Doilea Război Mondial sînt și azi în vigoare, iar deciziile definitive sînt și astăzi valabile. Toți cei care le pun în discuție minimalizează o legislație care a fost recunoscută de către trupele Aliate — SUA, URSS, Marea Britanie — împotriva Germaniei naziste, deci verdictele date în 1945 și după sînt perfect legale și astăzi și trebuie să ținem seama de ele”, a adăugat acesta.

Deci, după Florian, două personalităţi interbelice uriaşe trebuie puse la index pe seama condamnărilor dictate de o justiţie subordonată regimului comunist. În opinia şefului INSHR, deciziile unor instanţe judecătoreşti  dintr-un stat totalitar, date împotriva unor adversari politici, sînt perfect valide. Alexandru Florian pretinde că justiţia comunistă a fost una corectă, imparţială şi care a operat pe baza unor legi recunoscute internaţional. Condamnarea de către statul român a regimului comunist, ca pe unul criminal şi ilegitim, nu valorează pentru Florian şi ai săi ciraci nici cît o ceapă degerată. Ca şi tatăl său, mare ideolog comunist, el identifică principalii duşmani în „reacţionari”, adică în oamenii de dreapta, fie ei legionari sau nu (ăstora din urmă le găseşte alte vini, precum lui Crainic şi Vulcănescu). Cu alte cuvinte, elita interbelică românească, eroii rezistenţei anticomuniste, care se întîmplă să fi fost legionari, ori doar condamnaţi de justiţia comunistă, şi sfinţii închisorilor comuniste sînt trecuţi din nou prin malaxorul de partid şi de stat, pentru a-i preface în ţărîna din care s-au încăpăţînat să renască după decembrie 1989. Şi asta se face într-un stat care se pretinde de drept, membru al UE, cu ajutorul tuturor partidelor, care se pretind democratice şi româneşti (vă reamintesc că legea 217 a fost votată fără nici un vot împotrivă în ambele Camere), sub ochii jandarmului mondial al democraţiei, SUA.

Noua inchiziţie

de Răzvan Codrescu | rostonline.ro

Scrisoare deschisă către toţi românii

În ultimii ani tot mai mulți români au auzit de jertfa mărturisitorilor din închisorile comuniste. O mare parte dintre ei – printre care și subsemnatul – au avut parte și de bucuria de a primi binecuvântarea, sfatul și rugăciunea Cuviosului Justin Pârvu Mărturisitorul sau a Cuviosului Arsenie Papacioc. Întâlnirea cu acești mari sfinți ai neamului era gratuită pentru noi toți, în vreme ce ei se stingeau încet-încet, arzând ca o lumânare pentru neamul românesc. De acum ea va costa. Începând cu ziua de azi, 23 iulie 2015, odată cu promulgarea legii antilegionare de către președintele țării noastre, trecem la o nouă fază din istoria neamului nostru: aceea în care noi, cei simpli, dar foarte mulți, suntem puși față în față cu un sistem condus de niște Iude (infime ca număr, dar viclene) – în costume sau chiar sutane – care vrea să ne închidă gura, să tremurăm ca varga în fața lor, a unora care nici măcar atât nu îndrăznesc: să ne rânjească în față și să ne spună că Îl urăsc pe Hristos și pe toți cei care Îl iubesc.

De aceea, frați români, în calitate de preot al lui Hristos, vă îndemn să nu vă temeți DELOC ! Să nu ne mai limităm la cinstirea Sfinților închisorilor în cadre restrânse sau personale ca până acum, ci să ieșim la luptă prin mărturisire, căci pieptul în care bate o inimă pecetluită de numele lui Hristos nu poate fi distrus nici cu tunul, nici cu tancul, nici de toată hoarda de demoni abătută asupra neamului românesc.

Să stăm în credință, să ne cinstim sfinții – eu îi pomenesc cu voce tare la fiecare otpust (sfârșit de slujbă) – să înălțăm mâinile spre cer și să ne bucurăm că au auzit rugăciunile noastre și vor să ne facă părtași la durerea cea sfințitoare pentru neam și pentru țară.

Nu sunt legionar, sunt însă ortodox, fiu al neamului și urmaș umil al lui Nicola Ursu din Albac (Horea) și îmi iubesc sfinții. Așa cum am mai mărturisit, copilul meu și al soției mele – o fetiță acum în vârstă de 8 ani, pe nume Maria – este darul și binecuvântarea Sfântului Ilie Lăcătușu.

Sfinte Ilie, la o zi după prăznuirea mutării tale la cer (22 iulie), când noi ți-am citit cu evlavie Actaistul, Iudele inspirate de tatăl lor, satana, au pornit cu mânie împotriva ta și a noastră. Ajută-ne și sparge, ca oarecând în Deltă, în ziua Sfinților Trei ierarhi – răceala și gheața inimilor noastre și fă să picure în ele dorul de Hristos cel răstignit. Iar pe cei ridicați împotriva noastră surpă-i și stă-le împotrivă cu tot soborul Noilor Mărturisitori.

Să ne întărească Dumnezeu să nu simțim nici o teamă, căci oricât ne-ar amenința vrăjmașii neamului românesc, nu ne pot face să ne temem de ei atât cât se tem ei de Hristos. Cu o moarte oricum suntem datori, măcar să nu murim degeaba. Loc pentru fricoși în rai nu există. Dacă alte fapte bune nu avem, măcar să nu ne uităm sfinții, căci toți trecem prin această lume și apoi vom merge unde ne-am pregătit loc – cu sfinții pe care i-am iubit sau cu Iudele neputincioase de care ne-am temut.

Hristos a înviat ! Și este vremea ca și neamul românesc să învieze ! Însă Înveiere fără Cruce nu se poate!

 

Pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu

sursa: rostonline.ro